Ce este un atac de cord? Care sunt simptomele unui atac de cord?

Inima, care este situată în cutia toracică, ușor la stânga față de linia mediană a toracelui și are o importanță vitală, este un organ cu structură musculară. Greutatea acestui organ, care pompează în circulație aproape 8000 de litri de sânge prin contractare în medie de 100 de mii de ori pe zi, este de 340 de grame la bărbați și de aproximativ 300-320 de grame la femei. Datorită oricărui defect al structurii inimii, pot apărea afecțiuni ale valvelor cardiace (boli valvulare), boli ale mușchiului inimii (miocardice), boli de inimă precum atacul de cord legate de vasele coronare responsabile de hrănirea țesutului cardiac sau diferite boli inflamatorii ale inimii. apar.

Infarctul și accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că până în 2030, 23,6 milioane de oameni vor muri în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare.

Ce este un atac de cord?

atac de cord, denumit și infarct miocardic; Este o afecțiune în care fluxul de sânge către mușchiul inimii este întrerupt din cauza ocluziei sau îngustării excesive a vaselor coronare, care sunt responsabile pentru oxigenul și suportul nutrițional al inimii. Există o creștere a riscului de deteriorare permanentă pentru fiecare secundă în care țesutul cardiac nu primește suficient sânge.

Orice blocare bruscă a arterelor care alimentează inima poate face ca mușchiul inimii să nu primească suficient oxigen, provocând leziuni ale țesutului inimii. Substantele grase precum colesterolul se acumuleaza pe peretii vaselor responsabile de fluxul sanguin catre inima si formeaza structuri numite placi. Plăcile se înmulțesc în timp, îngustând vasele de sânge și creând fisuri pe ele. Cheaguri care se formează în aceste fisuri sau plăci care se desprind de perete pot bloca vasele și pot provoca un atac de cord. Dacă vasul nu este deschis devreme și corect, are loc pierderea țesutului cardiac. Pierderea reduce puterea de pompare a inimii și apare insuficiența cardiacă. În Turcia, 200 de mii de oameni mor în fiecare an din cauza unui atac de cord. Această rată este de aproape 30 de ori mai mare decât cea a deceselor din accidente de circulație.

12 simptome de atac de cord

Cel mai elementar simptom al atacului de cord este durerea în piept, cunoscută și sub numele de durere de inimă. Această durere, resimțită în spatele peretelui toracic, este o durere surdă, grea și apăsătoare, care se simte ca și cum cineva stă pe pieptul tău. Se poate extinde la brațul stâng, gât, umeri, abdomen, bărbie și spate. În general, durează aproximativ 10-15 minute. Odihna sau utilizarea medicamentelor care conțin nitrați care dilată vasele coronare pot ameliora durerea. Alte simptome ale unui atac de cord pot include senzații de suferință, amețeli, greață, dificultăți de respirație, oboseală ușoară și tulburări de ritm cardiac. Durerea de inimă, care apare uneori în zone înguste, și simptomele atacului de cord pot varia de la o persoană la alta. Acest lucru este valabil mai ales pentru simptomele atacului de cord la femei.

Simptomele care pot apărea în timpul unui atac de cord pot fi rezumate după cum urmează:

1. Durere în piept, presiune sau disconfort: Majoritatea persoanelor care au un atac de cord descriu senzația de durere sau disconfort în zona pieptului, dar nu este cazul oricărui atac de cord. La unele persoane, poate apărea o senzație de tensiune compresivă în zona pieptului. Senzația de disconfort este de obicei de scurtă durată și dispare în câteva minute. La unii oameni, acest sentiment poate fi resimțit în câteva ore sau a doua zi. Aceste simptome sunt, în general, plângeri care indică faptul că mușchiul inimii nu primește suficient oxigen și trebuie luată precauție deoarece poate fi nevoie de intervenție medicală urgentă.
2. Durere referită: Senzația de strângere și durere în piept se poate reflecta în diferite alte părți ale corpului în timpul unui atac de cord. La majoritatea persoanelor care suferă de un atac de cord, durerea în piept tinde să iradieze spre brațul stâng. În afară de această zonă, există persoane care suferă de dureri în zone precum umerii, spatele, gâtul sau maxilarul. În timpul unui atac de cord la femei, trebuie avută grijă, deoarece durerea se poate reflecta și în partea inferioară a abdomenului și a pieptului inferior. Durerea în partea superioară a spatelui este un alt simptom care este mai frecvent la femei decât la bărbați.
3. Transpirație: transpirația excesivă care nu apare în timpul activității sau exercițiilor fizice este un simptom care poate indica diferite probleme cardiace. Transpirația rece excesivă poate apărea și la unele persoane.
4. Slăbiciune: stresul excesiv în timpul unui atac de cord poate determina o persoană să se simtă obosită și slăbită. Slăbiciune și dificultăți de respirație sunt simptome care apar mai frecvent la femei și pot fi prezente cu câteva luni înainte în perioada pre-criză.
5. Dificultăți de respirație: Funcția inimii și respirația sunt evenimente strâns legate. Scurtarea respirației, definită ca conștientizarea persoanei cu privire la respirație, este un simptom important care apare din cauza incapacității inimii de a pompa suficient sânge în timpul unei crize.
6. Amețeli: amețelile și amețelile se numără printre simptomele atacului de cord care apar de obicei la pacientele de sex feminin. Aceste situații nu trebuie acceptate ca fiind normale și nu trebuie neglijate de persoana care le trăiește.
7. Palpitații: Persoanele care se plâng de palpitații din cauza unui atac de cord se află într-o stare de anxietate intensă. Unii oameni pot descrie această palpitație nu numai în piept, ci și în zona gâtului.
8. Probleme digestive: Unii oameni pot prezenta diverse plângeri digestive care sunt simptome ascunse ale atacului de cord în perioada pre-criză. Trebuie avut grijă, deoarece problemele digestive, cum ar fi indigestia și arsurile la stomac, pot fi similare cu unele simptome de atac de cord.
9. Umflarea picioarelor, picioarelor și gleznelor: Umflarea picioarelor și picioarelor se dezvoltă ca urmare a acumulării de lichid în organism. Acesta poate fi un semn că insuficiența cardiacă se agravează.
10. Bătăi rapide și neregulate ale inimii: Se afirmă că neregulile ale bătăilor inimii rapide sau neregulate trebuie luate în serios.
11. Tuse: o tuse persistentă și continuă poate fi un semn al unui atac de cord. Acest lucru se datorează fluxului de sânge în plămâni. În unele cazuri, tusea poate fi însoțită de sânge. Într-o astfel de situație, este important să nu pierzi timpul.
12. Modificare bruscă a greutății corporale - creștere sau scădere în greutate: creșterea sau scăderea bruscă în greutate crește riscul de atac de cord. Schimbările bruște ale dietei pot provoca, de asemenea, fluctuații ale profilului de colesterol. S-a observat că riscul de atac de cord crește în următorii ani la persoanele de vârstă mijlocie care se îngrașă cu 10 la sută sau mai mult într-un timp scurt.

Semne de atac de cord la femei

Sexul masculin este considerat un factor de risc pentru susceptibilitatea la boli de inima. În același timp, bărbații pot avea un atac de cord la o vârstă mai fragedă decât femeile. Deși simptomele atacului de cord pot varia de la persoană la persoană, simptomele atacului de cord la bărbați constau în general în simptome clasice. Pentru femei, situația este puțin diferită. Este necesar să fim conștienți, deoarece unele simptome non-clasice, cum ar fi slăbiciune pe termen lung, probleme de somn, anxietate și dureri de spate sunt considerate printre simptomele atacului de cord la femei.

Care sunt tipurile de atacuri de cord?

Infarctul, definit și ca sindrom coronarian acut (SCA), este împărțit în 3 subtipuri. STEMI, NSTEMI și spasmul coronarian (angina instabilă) alcătuiesc aceste trei tipuri de atacuri de cord. STEMI este un tip de atac de cord în care apare o supraînălțare în zona denumită segment ST la examenul ECG. În atacul de cord de tip NSTEMI, nu există o astfel de elevație de segment pe electrocardiografie (ECG). Atât STEMI cât și NSTEMI sunt considerate tipuri majore de atacuri de cord care pot fi destul de dăunătoare țesutului cardiac.

STEMI este un tip de atac de cord care apare atunci când nutriția unei mari părți a țesutului cardiac este afectată ca urmare a blocării complete a arterelor coronare. În NSTEMI, arterele coronare sunt parțial ocluzate și, prin urmare, nu poate apărea nicio modificare în zona denumită segment ST în examenul ECG.

Spasmul coronarian este cunoscut ca un atac de cord ascuns. Deși simptomele sunt similare cu STEMI, ele pot fi confundate cu dureri musculare, probleme digestive și diverse alte plângeri. Când această afecțiune, care apare din cauza contracțiilor vaselor inimii, atinge un nivel care întrerupe sau reduce semnificativ fluxul sanguin, poate provoca simptome latente de atac de cord. Deși este încurajator faptul că în această situație nu se produce leziuni permanente ale țesutului cardiac, este o situație care nu trebuie neglijată deoarece determină o creștere a riscului de a avea un infarct pe viitor.

Care sunt cauzele atacului de cord?

Formarea plăcilor de grăsime în vasele care hrănesc inima este printre cele mai frecvente cauze ale infarctului. În afară de această situație, cheaguri sau rupturi la nivelul vaselor pot duce și la un atac de cord.

Din cauza diverșilor factori, acumularea de depozite grase numite ateroscleroză poate apărea pe peretele interior al vaselor, iar aceste afecțiuni sunt considerate un factor de risc pentru infarct:

• Fumatul este cel mai important motiv care crește riscul de atac de cord. Riscul de atac de cord este de aproape 3 ori mai mare la bărbații și femeile care fumează.
• Cu cât nivelul LDL, definit ca colesterol rău, în sânge este mai mare, cu atât este mai mare riscul de a avea un atac de cord. Evitarea alimentelor cu conținut ridicat de colesterol precum organele, sudjouk, salamul, cârnații, carnea roșie, carnea prăjită, calamarii, midii, creveții, produsele lactate cu grăsimi, maioneza, smântâna, smântâna și untul poate reduce riscul de infarct.
• Diabetul este o boală importantă care crește riscul de atac de cord. Majoritatea pacienților cu diabet mor din cauza unui atac de cord. La pacienții cu diabet, elasticitatea pereților vaselor se deteriorează, nivelul de coagulare a sângelui poate crește și deteriorarea celulelor endoteliale de pe suprafața interioară a vasului poate deveni mai ușoară. Trebuie avut grijă deoarece poate exista un risc crescut de atac de cord în cazul rezistenței la insulină din cauza alimentației nesănătoase și a lipsei de activitate fizică.
• Creșterea presiunii în vasele de sânge (tensiune arterială ridicată) este o altă afecțiune care poate crește riscul de atac de cord.
• Odată cu vârsta, poate apărea deteriorarea structurii vaselor și o creștere a deteriorarii. Acest lucru crește și riscul de atac de cord.
• Hormonul estrogen la femei poate avea un efect protector împotriva riscului de atac de cord. Prin urmare, riscul de atac de cord este considerat mai mare la bărbați și la femeile aflate în postmenopauză.
• Obezitatea crește riscul de atac de cord provocând disfuncții ale vaselor de sânge, îmbătrânire prematură și ateroscleroză. Alte afecțiuni precum hipertensiunea arterială, colesterolul și diabetul care însoțesc obezitatea, care provoacă tulburări în metabolismul carbohidraților și grăsimilor, sunt, de asemenea, importante pentru apariția unui atac de cord. În timp ce chirurgia obezității este preferată pentru obezitate, metode precum liposucția cu laser pot fi preferate pentru a subțire și a reduce țesutul adipos.
• A avea un istoric de atac de cord la rudele de gradul I ale unei persoane, cum ar fi mama, tatăl, fratele, crește riscul de a avea un infarct.
• Trebuie avut grijă, deoarece creșterea în sânge a unor substanțe precum proteina C reactivă, homocisteina, fibrinogenul și lipoproteina A produse în ficat poate fi, de asemenea, asociată cu riscul de atac de cord.

Cum este diagnosticat atacul de cord?

ECG (electrocardiografia), care documentează activitatea electrică a inimii, este unul dintre primele teste folosite pentru a detecta un posibil atac de cord. În această examinare, efectuată prin electrozi plasați pe torace și extremități, semnalele electrice sunt reflectate pe hârtie sau monitor în diverse valuri.

În afară de ECG, diverse analize biochimice pot fi utile și în diagnosticul infarctului. Din cauza deteriorării celulare în timpul crizei, unele proteine ​​și enzime, în special troponina, situată în mod normal în celula inimii, pot trece în fluxul sanguin. Examinând nivelurile acestor substanțe, se obține o idee că persoana ar putea suferi un atac de cord.

În afară de ECG și testele de sânge, examinările radiologice precum radiografia toracică, ecocardiografia (ECHO) sau, în cazuri rare, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi utilizate și în diagnosticul de infarct.

Angiografia este un instrument important de diagnostic și tratament pentru atacul de cord. În timpul acestei examinări, un fir subțire este introdus în venele brațului sau coapsei și vasele cardiace sunt examinate printr-un agent de contrast care apare întunecat pe ecran. Dacă este detectată o obstrucție, vasul poate fi deschis cu aplicații cu balon numite angioplastie. Permeabilitatea vasului poate fi menținută după angioplastie prin utilizarea unui tub de sârmă numit stent, altul decât balonul.

Care sunt metodele de tratament pentru atacul de cord?

Un atac de cord este o urgență și atunci când apar simptome, este necesar să aplicați la un spital cu drepturi depline. Marea majoritate a deceselor cauzate de atacul de cord au loc în primele ore după începerea atacului. Prin urmare, este vital ca pacientul să fie diagnosticat rapid și intervenția să fie efectuată corect. Dacă aveți un atac de cord, sunați imediat la numerele de urgență și raportați situația. În plus, controalele regulate joacă un rol important în tratamentul atacului de cord. Dacă doriți să obțineți informații despre cum să faceți un control, puteți contacta spitalele.

Pacientul care vine la urgente din cauza unui infarct este indrumat la cardiolog dupa ce i se administreaza tratamentele de urgenta necesare si anticoagulanti. Dacă medicul consideră necesar, poate efectua angiografie pentru a verifica venele pacientului. În funcție de rezultatele angiografiei, dacă se va efectua medicație sau intervenție chirurgicală este de obicei stabilit de un consiliu care include un cardiolog și un chirurg cardiovascular. Angioplastia, stentul și operația de bypass sunt printre opțiunile de bază de tratament pentru atacul de cord. În operația de bypass, chirurgul cardiovascular folosește vasele de sânge prelevate dintr-o altă parte a corpului pentru a repara vasele deteriorate din inimă.

Factorii de risc ai infarctului, care este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, sunt examinați în 2 grupe: modificabili și nemodificabili. Schimbările stilului de viață care pot contribui pozitiv la sănătatea inimii tale pot fi rezumate ca oprirea consumului de tutun, o dietă echilibrată și sănătoasă, exerciții fizice, ai grijă să menții zahărul din sânge în limite normale în prezența diabetului, menținerea tensiunii arteriale scăzute și dezvoltarea capacității. pentru a controla stresul vieții.

Unul dintre cei mai importanți pași pentru a reduce riscul de boli de inimă este oprirea consumului de tutun. Fumatul este printre principalii factori de risc pentru boala coronariană, atac de cord și accident vascular cerebral. În procesul care duce la ateroscleroză, fumatul poate avea un efect stimulativ asupra acumulării de substanțe grase în peretele vascular. În afară de inimă, funcțiile normale ale altor organe sunt, de asemenea, afectate negativ de consumul de tutun. De asemenea, consumul de tutun poate reduce cantitatea de HDL, cunoscut sub numele de colesterol bun, și poate crește tensiunea arterială. Datorită acestor proprietăți proaste, o încărcare suplimentară este pusă pe vene după fumat și persoana poate deveni predispusă la diferite boli. Este un fapt dovedit că oprirea consumului de tutun reduce riscul de boli de inimă, iar efectele renunțării încep să se arate direct. Odată cu scăderea tensiunii arteriale, circulația se îmbunătățește și crește suportul de oxigen transportat în organism. Aceste modificări asigură, de asemenea, o îmbunătățire a nivelului de energie al persoanei și devine mai ușor să desfășoare activități fizice.

Exercițiile fizice și menținerea unei greutăți corporale sănătoase sunt printre cele mai importante probleme în controlul tensiunii arteriale și prevenirea diferitelor boli de inimă. Exercitarea 30 de minute pe zi și cel puțin 5 zile pe săptămână este suficientă pentru a rămâne activ fizic. Nu este necesar ca activitatea să fie de mare intensitate. Cu exerciții fizice, devine mai ușor să ajungi la o greutate considerată sănătoasă. Activitatea fizică susținută de o alimentație echilibrată și sănătoasă contribuie la prevenirea complicațiilor care pot apărea din cauza excesului de greutate prin susținerea funcțiilor normale ale organismului, în special în controlul tensiunii arteriale.

Este foarte important ca persoanele care au suferit anterior un atac de cord sau au fost diagnosticate cu afecțiuni similare să respecte cu strictețe medicamentele prescrise de medicii lor. Dacă simțiți simptomele unui atac de cord, trebuie să contactați imediat serviciile de urgență și să obțineți ajutorul medical necesar.

Vă dorim zile sănătoase.