Ce este angiografia?

Ce este angiografia?

Istoria metodei imagistice angiografice datează din anul 400 î.Hr. În ultimii ani, odată cu evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei, au existat evoluții semnificative în metodele imagistice medicale. Angiografia, una dintre metodele imagistice, este utilizată pentru a examina în detaliu structura anatomică și caracteristicile sistemului vascular, inclusiv camerele inimii. În timp ce angiografia a fost folosită pentru prima dată doar pentru a diagnostica boli, astăzi angiografia este o parte importantă a tratamentului intervențional. Când vine vorba de angiografie, primul lucru care îmi vine în minte este examinarea vaselor care hrănesc inima. Cu toate acestea, angiografia înseamnă literalmente imagistica vaselor. Cu alte cuvinte, angiografia este o metodă imagistică care permite examinarea detaliată a vaselor conectate la organe precum creierul, inima și ficatul. Din acest motiv, la denumirea angiografiei în literatura medicală, se folosește denumirea organului examinat. De exemplu; Procedura de angiografie care examinează boala coronariană care hrănește inima se numește angiografie coronariană, examenul de angiografie care examinează vasele cerebrale se numește angiografie cerebrală, sau procedura de angiografie care examinează vasele de rinichi se numește angiografie renală.

De ce se face angiografia?

Angiografia este o metodă imagistică care ajută la detectarea bolilor într-un stadiu incipient și salvează vieți. Deci de ce se face angiografia? Angiografia este o procedură efectuată pentru a vedea dacă există vreun blocaj în vase. În timpul angiografiei, anevrismele, expansiunea sau îngustarea și baloanele din vase pot fi detectate cu ușurință. În plus, în unele cazuri de cancer, poate apărea ocluzia sau deplasarea vaselor ca urmare a presiunii tumorilor asupra vaselor. În boli precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral, detectarea vasului care provoacă criza este foarte importantă pentru intervenția timpurie. În astfel de cazuri, angiografia dezvăluie vena blocată și începe tratamentul. Angiografia nu este doar o procedură utilizată în diagnosticul bolilor. În unele cazuri, metodele de tratament intervențional, cum ar fi inserarea de stenturi în vasele blocate, sunt aplicate și prin angiografie.

Cum se face angiografia?

Nu este ușor să vizualizați vasele cu orice metodă de imagistică radiologică. În metoda angiografiei, administrarea unui agent de contrast în vene permite vizualizarea venelor. Inainte de procedura de angiografie, medicul specialist care va efectua procedura va da pacientului cateva recomandari. Pacientul face baie cu o zi înainte de procedură. În timpul procedurii de angiografie, acesta este introdus de obicei din zona încheieturii mâinii și a zonei inghinale, pentru ca procedura să fie efectuată într-o manieră mai sterilă, pacientul trebuie să curețe părul din zona inghinală înainte de procedură. În cazul în care pacientul nu poate face singur aceste pregătiri, poate cere ajutorul unei rude sau personalului instituției sanitare. Pacientul trebuie să fie foame în timpul procedurii. Din acest motiv, dacă este posibil, pacientului nu i se recomandă să mănânce sau să bea nimic după ora 24:00 noaptea. Pacientul trebuie să informeze medicul înainte de operație despre orice medicamente pe care le folosește, în special cele cu efecte de subțiere a sângelui.

Deci, cum se face angiografia? În general, anestezia nu este utilizată în timpul procedurii de angiografie. După aceea, o canulă este introdusă în arteră din orice zonă în care se va intra și se deschide calea de intrare. Un cateter în formă de tub este plasat în intrarea deschisă. Progresul cateterului în corp este monitorizat pe un monitor de către echipa care efectuează procedura. Ulterior, un material de contrast care permite vizualizarea venelor este trimis în corp prin cateter. Cantitatea de substanță de contrast utilizată variază în funcție de vârsta pacientului, greutatea, sexul și plângerile legate de boală. Substanța de contrast trimisă în timpul angiografiei coronariene ajunge la inimă, în timp ce inima funcționează. Imaginile venelor sunt luate cu ajutorul razelor X și transferate pe computer. Imaginile transferate sunt raportate de un medic specialist.

Cât durează angiografia?

Angiografia este o metodă eficientă utilizată în diagnosticul multor boli. Unii pacienți cred că angiografia este o procedură lungă și dificilă. Deci, cât durează angiografia? Procedura de angiografie durează aproximativ 20-60 de minute. Această perioadă poate varia în funcție de vârsta pacientului, greutatea și vasele de examinat. Angiografia nu este o procedură dureroasă. Din acest motiv, pacienții de obicei nu simt nicio durere în această perioadă. Cu toate acestea, după angiografie, pacienților nu li se recomandă să se ridice din pat sau să mute zona în care se efectuează procedura timp de 6-8 ore din cauza riscului de sângerare.

Care sunt lucrurile de luat în considerare după angiografie?

Înainte de procedură, medicul care va efectua procedura îi cere pacientului să aducă apă cu el. Cel mai important motiv pentru aceasta este reducerea la minimum a riscului ca materialul de contrast utilizat în procedură să afecteze rinichii. Dacă pacientul nu are o problemă de sănătate care să-l împiedice să bea cantități mari de apă, se recomandă să consume aproximativ 2 litri de lichid în decurs de 2 ore după procedură. Când pacientul vine în cameră după procedură, medicul care efectuează operația scoate cateterul. Totuși, după îndepărtarea cateterului, se pune un sac de nisip în zona în care se efectuează procedura, în special în angiografia efectuată în zona inghinală. Sacul de nisip plasat trebuie păstrat aproximativ 6 ore și nu trebuie îndepărtat. În același timp, deoarece mișcarea piciorului poate provoca sângerări, pacientul nu trebuie să se ridice pentru a avea nevoie de toaletă în această perioadă și ar trebui să primească ajutor de la cei din jur. Mișcările bruște precum tusea pot provoca sângerare, așa că în cazul unui reflex brusc, trebuie aplicată presiune manuală pe zona tratată. După procedura de angiografie, afecțiuni precum umflarea și edemul pot apărea rar în zona tratată. După părăsirea spitalului, pacientul își poate continua viața de zi cu zi. După angiografie, rareori pot apărea dureri, umflături și edem în zona tratată. În acest caz, trebuie consultat un medic fără a pierde timpul.

Riscuri angiografice și posibile complicații

Atunci când este efectuată de o echipă de experți și cu experiență în domeniul angiografiei, probabilitatea apariției complicațiilor legate de angiografie este aproape inexistentă. Cu toate acestea, ca în cazul oricărei proceduri, pot apărea unele riscuri și complicații după angiografie. Riscurile posibile ale angiografiei pot fi enumerate după cum urmează:

• În special după procedurile efectuate prin zona inghinală, mișcarea pacientului sau presiunea inadecvată asupra zonei de procedură poate provoca un risc de sângerare. În acest caz, pe piciorul pacientului pot apărea vânătăi extinse.
• Dacă pacientul este alergic la substanța de contrast utilizată, pot apărea reacții alergice ușoare, cum ar fi mâncărime și roșeață.
• Arsuri și căldură pot fi simțite în zona tratată.
• Pot apărea greață și amețeli din cauza postului prelungit.
• Funcțiile rinichilor pacientului se pot deteriora. Această situație este de obicei temporară. Cu toate acestea, rareori, pot apărea leziuni grave ale rinichilor. În acest caz, pacientul necesită intervenție urgentă.
• Durerea, umflarea și roșeața pot apărea în zona de intrare în care este plasată canula. Deoarece această situație este de obicei un semn al unei infecții, cea mai apropiată instituție de sănătate trebuie consultată fără întârziere.
• O procedură de angiografie care nu este efectuată de o echipă de specialiști poate afecta vena în care este intrat.
• Există riscul de atac de cord și accident vascular cerebral în timpul procedurii. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi pentru a spune că această afecțiune este direct legată de angiografia. Artera blocată a pacientului poate provoca un risc de atac de cord și accident vascular cerebral în timpul procedurii.

Angiografia este o metodă imagistică importantă pentru salvarea vieții atunci când este efectuată de experți. Datorită angiografiei, multe boli importante precum atacul de cord, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală și bolile hepatice pot fi detectate și tratate într-un stadiu incipient. Nu uitați să contactați cea mai apropiată instituție de sănătate pentru a obține informații detaliate despre angiografie. Vă dorim zile sănătoase.