Ce este psoriazisul? Simptome și metode de tratament

Ce este psoriazisul?

Psoriazisul, cunoscut și sub denumirea de psoriazis, este o boală cronică și incurabilă și este observată într-o rată de aproximativ 1-3% la nivel mondial. Deși începe adesea în anii treizeci, poate apărea la orice vârstă de la naștere. Există antecedente familiale în 30% din cazuri.

În psoriazis, diferitele antigene sunt create de celulele pielii. Acești antigeni joacă un rol în activarea sistemului imunitar. Celulele imunitare active revin în piele și provoacă proliferarea celulelor și formarea rezultată a plăcilor specifice psoriazisului pe piele. Prin urmare, psoriazisul este o boală pe care organismul o dezvoltă împotriva propriilor țesuturi. Astfel de tulburări sunt clasificate ca boli autoimune.

La pacienții cu psoriazis, celulele limfocitelor T ale sistemului imunitar sunt activate și încep să se acumuleze în piele. După acumularea acestor celule în piele, ciclul de viață al unor celule ale pielii se accelerează și aceste celule formează structura plăcilor dure. Psoriazisul apare ca urmare a procesului de proliferare a acestor celule ale pielii.

Celulele pielii sunt produse în straturile profunde ale pielii, se ridică încet la suprafață și, după o anumită perioadă de timp, își încheie ciclul de viață și se elimină. Ciclul de viață al celulelor pielii durează aproximativ 1 lună. La pacienții cu psoriazis, acest ciclu de viață poate fi scurtat cu până la câteva zile.

Celulele care își încheie ciclul de viață nu au timp să cadă și să înceapă să se acumuleze una peste alta. Leziunile care apar astfel pot apărea sub formă de plăci, în special în zonele articulare, dar și pe mâinile, picioarele, gâtul, capul sau pielea feței pacientului.

Ce cauzează psoriazisul?

Cauza de bază a psoriazisului nu a fost dezvăluită definitiv. Studii recente subliniază ideea că factorii genetici și cei legați de sistemul imunitar pot fi eficienți în comun în dezvoltarea bolii.

În psoriazis, care este o afecțiune autoimună, celulele care luptă în mod normal împotriva microorganismelor străine sintetizează anticorpi împotriva antigenilor celulelor pielii și provoacă apariția erupțiilor cutanate caracteristice. Se crede că unii factori de mediu și genetici pot declanșa dezvoltarea celulelor pielii care se regenerează mai repede decât în ​​mod normal.

Cei mai frecventi dintre acești factori declanșatori sunt:

• Infecție a gâtului sau a pielii
• Condiții de climă rece și uscată
• Însoțirea diferitelor boli autoimune
• Traumatisme ale pielii
• Stres
• Consumul de tutun sau expunerea la fumul de țigară
• Consumul excesiv de alcool
• După întreruperea rapidă a medicamentelor derivate din steroizi
• După utilizarea unor medicamente utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale sau a malariei

La întrebarea dacă psoriazisul este contagios, se poate da răspunsul că această boală poate apărea la oricine și că nu există așa ceva ca răspândirea între oameni. Un istoric de debut în copilărie poate fi detectat într-o treime din cazuri.

A avea antecedente familiale este un factor de risc important. Apariția acestei boli la membrii apropiați ai familiei poate duce la o șansă crescută ca o persoană să sufere de psoriazis. Psoriazisul moștenit genetic este detectat la aproximativ 10% dintre indivizii din grupul de risc. Din acesti 10%, 2-3% dezvolta psoriazis.

Diverse studii au arătat că pot exista 25 de regiuni diferite ale inimii asociate cu riscul de psoriazis. Modificările în aceste regiuni ale genelor pot declanșa celulele T să se comporte diferit decât în ​​mod normal. Pe pielea invadată de celulele T apar erupții sub formă de dilatare a vaselor de sânge, accelerare a ciclului celular și mătreață.

Care sunt simptomele și tipurile de psoriazis?

Psoriazisul are o evoluție cronică și majoritatea pacienților prezintă plăci de piele și mătreață. Boala este foarte frecventă într-un sfert din cazuri. Recuperarea spontană este rară, dar în unele cazuri pot apărea perioade de remisie și exacerbare. Stresul, alcoolul, infecțiile virale sau bacteriene pot provoca crize. Consumul de tutun este, de asemenea, printre factorii care pot agrava boala.

Majoritatea pacienților au mâncărime, precum și plăci pe piele. În boala obișnuită, pot exista dificultăți în menținerea temperaturii corpului, frisoane, frisoane și un consum crescut de proteine. În unele cazuri, reumatismul se poate dezvolta din cauza psoriazisului. În reumatismul legat de psoriazis, acesta poate apărea la încheietura mâinii, degete, genunchi, glezne și articulațiile gâtului. În aceste cazuri, există și leziuni cutanate.

Simptomele psoriazisului pot apărea oriunde pe corp, dar cel mai adesea apar în genunchi, coate, scalp și zona genitală. Când psoriazisul apare pe unghii, pot apărea gropi mici, decolorarea galben-maronie și îngroșarea unghiilor.

Psoriazisul are diferite forme în funcție de tipul de leziuni ale pielii:

• Psoriazisul în placă

Psoriazisul în plăci, sau psoriazisul vulgar, este cel mai frecvent subtip de psoriazis și reprezintă aproximativ 85% dintre pacienți. Se caracterizează prin erupții cutanate gri sau albe pe plăci groase roșii. Leziunile apar cel mai frecvent la genunchi, coate, regiunea lombară și scalp.

Aceste leziuni, care variază ca mărime de la 1 la 10 centimetri, pot atinge o dimensiune care acoperă o parte a corpului la unele persoane. Traumele cauzate de acțiuni precum zgârierea pe pielea intactă pot declanșa formarea de leziuni în acea zonă. Această situație, numită fenomen Koebner, poate indica faptul că boala este activă în acel moment.

Detectarea sângerării punctate în probe prelevate din leziuni la pacienții cu psoriazis în plăci se numește semnul Auspitz și este importantă pentru diagnosticul clinic.

• Psoriazisul gutat

Psoriazisul gutat formează leziuni sub formă de mici cercuri roșii pe piele. Este al doilea cel mai frecvent subtip de psoriazis după psoriazisul în plăci și este prezent la aproximativ 8% dintre pacienți. Psoriazisul gutat tinde să înceapă în copilărie și la vârsta adultă tânără.

Leziunile rezultate sunt mici, distanțate și în formă de picătură. Erupțiile, care apar mai frecvent pe trunchi și extremități, pot apărea și pe față și pe scalp. Grosimea erupției cutanate este mai mică decât cea a psoriazisului în plăci, dar se poate îngroșa în timp.

Pot exista diverși factori declanșatori în dezvoltarea psoriazisului guttat. Printre acești factori declanșatori se numără infecțiile bacteriene ale gâtului, stresul, leziunile pielii, infecțiile și diverse medicamente. Cel mai frecvent factor detectat la copii sunt infecțiile căilor respiratorii superioare cauzate de bacteriile streptococ. Psoriazisul gutat este forma de psoriazis cu cel mai bun prognostic dintre toate subtipurile.

• Psoriazisul pustular

Psoriazisul pustular, una dintre formele severe de psoriazis, produce pustule roșii, după cum sugerează și numele. Leziunile pot apărea în multe părți ale corpului, inclusiv în zone izolate, cum ar fi palmele mâinilor și picioarelor, și pot atinge dimensiuni care acoperă o suprafață mare. Psoriazisul pustular, ca și alte subtipuri, poate afecta zonele articulare și poate provoca mătreață pe piele. Leziunile pustuloase rezultate sunt sub formă de vezicule albe, pline cu puroi.

La unii oameni, perioada de atac în care apar pustule și perioada de remisie pot să se succedă ciclic. În timpul formării pustulelor, persoana poate prezenta simptome asemănătoare gripei. Febra, frisoanele, pulsul rapid, slăbiciunea musculară și pierderea poftei de mâncare se numără printre simptomele care pot apărea în această perioadă.

• Psoriazisul intertriginos

Acest subtip de psoriazis, numit și psoriazis încovoiat sau invers, apare în general la nivelul sânilor, axilelor și pielii inghinale, unde pielea se pliază. Leziunile rezultate sunt roșii și strălucitoare.

La pacienții cu psoriazis intertriginos, este posibil să nu apară o erupție cutanată din cauza umidității din zonele în care apar leziunile. Trebuie avută prudență deoarece această afecțiune poate fi confundată cu boli bacteriene sau fungice la unele persoane.

Persoanele cu acest psoriazis sunt însoțite de diferite subtipuri în alte părți ale corpului. Trebuie avută prudență deoarece leziunile se pot agrava cu frecare.

• Psoriazisul eritrodermic

Psoriazisul eritrodermic, cunoscut și sub denumirea de psoriazis exfoliativ, este un subtip rar de psoriazis care formează leziuni asemănătoare arsurilor. Această boală poate fi suficient de gravă pentru a necesita îngrijiri medicale urgente. Controlul afectat al temperaturii corpului este unul dintre cele mai importante motive de spitalizare la astfel de pacienți.

În psoriazisul eritrodermic, care poate acoperi o mare parte a zonei corpului la un moment dat, pielea arată ca după arsurile solare. Leziunile se pot forma cruste în timp și se pot desprinde sub formă de mucegaiuri mari. Erupțiile cutanate care apar în acest subtip foarte rar de psoriazis sunt destul de mâncărime și pot provoca dureri de arsură.

• Artrita psoriazică

Artrita psoriazică este o boală reumatologică care este destul de dureroasă și restricționează activitățile fizice ale unei persoane și afectează aproximativ 1 din 3 dintre pacienții cu psoriazis. Artrita psoriazica este impartita in 5 subgrupe diferite in functie de simptome. În prezent, nu există niciun medicament sau altă metodă de tratament care să poată vindeca definitiv această boală.

Artrita psoriazică la pacienții cu psoriazis, care este în esență o afecțiune autoimună, apare după ce sistemul imunitar vizează articulațiile, precum și pielea. Această afecțiune, care poate afecta în mod deosebit grav articulațiile mâinilor, poate apărea în orice articulație a corpului. Apariția leziunilor cutanate la pacienți apare de obicei înainte de apariția plângerilor articulare.

Cum este diagnosticat psoriazisul?

Diagnosticul bolii se face adesea prin apariția leziunilor cutanate. Prezența psoriazisului în familie ajută la diagnostic. În cele mai multe cazuri, psoriazisul poate fi diagnosticat doar prin examinarea fizică și examinarea leziunilor. În cadrul examenului fizic, prezența simptomelor legate de psoriazis este pusă sub semnul întrebării. În cazurile suspecte, se efectuează o biopsie cutanată.

În timpul procesului de biopsie, se prelevează o mică probă de piele și probele sunt trimise la laborator pentru a fi examinate la microscop. Cu procesul de biopsie, tipul de psoriazis poate fi clarificat.

În afară de procesul de biopsie, pot fi efectuate și diverse teste biochimice pentru a susține diagnosticul de psoriazis. Hemoleucograma completă, nivelul factorului reumatoid, rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH), nivelul acidului uric, testul de sarcină, parametrii hepatitei și testul cutanat PPD sunt printre celelalte instrumente de diagnosticare care pot fi aplicate.

Cum este tratat psoriazisul (psoriazisul)?

Opiniile personale ale pacientului sunt de asemenea luate în considerare atunci când se decide asupra tratamentului psoriazisului. Deoarece tratamentul va fi pe termen lung, respectarea pacientului cu planificarea tratamentului este foarte importantă. Mulți pacienți au și probleme metabolice, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea și hiperlipidemia. Aceste situații sunt de asemenea luate în considerare la planificarea tratamentului. Planificarea tratamentului se realizează în funcție de severitatea bolii și dacă aceasta afectează calitatea vieții.

În cazurile localizate într-o anumită zonă a corpului, se folosesc creme adecvate pentru piele. Sunt adesea preferate cremele care conțin cortizon. Cremele sunt recomandate pentru a menține pielea umedă. Femeile însărcinate sunt tratate cu creme cu cortizon mai puțin puternice și fototerapie. Înainte de aceasta, medicul ginecolog poate fi consultat pentru a obține informații că tratamentul nu va provoca niciun rău.

Medicamentele derivate din cremă, gel, spumă sau spray care conțin corticosteroizi pot fi utile în cazurile de psoriazis ușor și moderat. Aceste medicamente sunt utilizate zilnic în timpul exacerbărilor și sunt utilizate pentru perioade lungi de timp în perioadele în care boala nu este prezentă. Utilizarea pe termen lung a medicamentelor puternice cu corticosteroizi poate provoca subțierea pielii. O altă problemă care apare la utilizarea pe termen lung este că medicamentul își pierde eficacitatea.

La efectuarea terapiei cu lumină (fototerapie) sunt utilizate atât raze naturale, cât și ultraviolete de diferite lungimi de undă. Aceste raze pot elimina celulele sistemului imunitar care au invadat celulele sănătoase ale pielii. În cazurile ușoare și moderate de psoriazis, razele UVA și UVB pot avea un efect pozitiv asupra controlului plângerilor.

În fototerapie, terapia PUVA (Psoralen + UVA) se aplică în combinație cu psoralen. Razele care pot fi utilizate în tratamentul psoriazisului sunt razele UVA cu o lungime de undă de 311 nanometri și razele UVB în bandă îngustă cu o lungime de undă de 313 nanometri. Razele ultraviolete B (UVB) cu bandă îngustă pot fi utilizate pe copii, femei însărcinate, femei care alăptează sau persoane în vârstă. Subtipul de psoriazis care răspunde cel mai bine la fototerapie este psoriazisul guttat.

În unele cazuri, medicii pot prefera medicamentele care conțin vitamina D. Gudronul de cărbune este, de asemenea, printre opțiunile de tratament. Cremele care conțin vitamina D au un efect asupra reducerii ratei de reînnoire a celulelor pielii. Produsele care conțin cărbune pot fi folosite sub formă de cremă, ulei sau șampon.

În cazurile severe de psoriazis, pe lângă fototerapie se folosesc medicamente sistemice și la tratament se adaugă și creme aplicate local. Este important să păstrați pielea umedă și moale. Terapia medicamentoasă sistemică este preferată mai ales în cazurile de inflamație articulară și de afectare a unghiilor.

Medicamentele împotriva cancerului, cum ar fi metotrexatul și ciclosporina, formele de vitamina A cunoscute sub numele de retinoizi și medicamentele derivate din fumarat se numără printre medicamentele sistemice utilizate în tratamentul psoriazisului. La pacienţii la care se iniţiază tratamentul sistemic, trebuie efectuate analize de sânge de rutină, iar funcţiile ficatului şi rinichilor trebuie monitorizate îndeaproape.

Medicamentele cu retinoizi suprimă producția de celule ale pielii. Nu trebuie uitat că leziunile de psoriazis pot reapare după întreruperea utilizării acestor medicamente. Medicamentele derivate din retinoizi au, de asemenea, diferite efecte secundare, cum ar fi inflamația buzelor și căderea părului. Femeile însărcinate sau femeile care doresc să rămână gravide în decurs de 3 ani nu trebuie să utilizeze medicamente care conțin retinoizi din cauza posibilelor defecte congenitale.

Scopul utilizării medicamentelor pentru chimioterapie, cum ar fi ciclosporina și metotrexatul este de a suprima răspunsul sistemului imunitar. Ciclosporina este foarte eficientă în controlul simptomelor psoriazisului, dar efectul său de slăbire a sistemului imunitar poate predispune persoana la diferite boli infecțioase. Aceste medicamente au și alte reacții adverse, cum ar fi probleme cu rinichii și hipertensiune arterială.

S-a observat că apar mai puține efecte secundare la utilizarea metotrexatului în doze mici, dar nu trebuie uitat că pot apărea și reacții adverse grave la utilizarea pe termen lung. Aceste reacții adverse grave includ afectarea ficatului și întreruperea producției de celule sanguine.

În psoriazis, există situații care declanșează boala și determină apariția acesteia. Acestea includ amigdalita, infectii ale tractului urinar, carii dentare, leziuni ale pielii prin zgarieturi, abraziuni si zgarieturi, probleme emotionale, evenimente dureroase si stres. Toate aceste afecțiuni trebuie tratate corespunzător. Printre abordările care pot fi benefice se numără și pacienții care primesc sprijin psihologic de la psihiatri sau psihologi.

Psoriazisul este o boală foarte sugestibilă. Sentimentele pozitive ale pacientului despre ameliorarea pot afecta îndeaproape evoluția bolii. Este acceptat că aceste metode alternative aplicate pacienților îi ameliorează psihologic și au un efect sugestiv. Din acest motiv, este important ca persoanele cu psoriazis sa fie sub supravegherea unui medic si sa beneficieze de metode traditionale.

Relația dintre obiceiurile alimentare și stilul de viață și psoriazis nu a fost încă pe deplin elucidată. A scăpa de excesul de greutate, evitarea consumului de produse care conțin grăsimi trans sau naturale și reducerea consumului de alcool sunt modificări ale planului nutrițional care răspund la întrebarea ce este bun pentru psoriazis. În același timp, pacienții trebuie să fie atenți la alimentele pe care le consumă care provoacă apariția bolii.

Stresul este un factor declanșator major pentru psoriazis. A face față stresului vieții poate fi benefică atât pentru reducerea exacerbărilor, cât și pentru controlul simptomelor. Exercițiile de respirație, meditația și practicile de yoga se numără printre metodele care pot fi folosite pentru controlul stresului.